Talent sau Pasiune (a se citi munca) – Care este varianta “castigatoare”?

Intotdeauna s-a pus aceasta problema, care cumva imparte si oamenii de fotbal in doua – unii considera ca un copil trebuie sa fie doar talentat, altii (mai putini, din pacate) ca trebuie sa aibe pasiune si sa munceasca.

Evident ambele merg mana in mana, dar cam care e varianta "castigatoare"?

Ai putea fi tentat sa crezi ca este vorba despre talent, dar un studiu desfasurat pe parcursul a 11 ani de catre dr. Daniel Holler, spune ca lucrurile stau diferit. Studiul a fost realizat pe 450 studenti de elita care studiau muzica si a constatat faptul ca, in timp, pasiunea surclaseaza talentul. Pasiunea studentilor pentru muzica a fost cea care i-a impins sa-si asume riscuri mai mari si le-a dat motivatia interioara de a continua in fata adversitatilor. La sfarsitul zilei, pasiunea invinge. (Whisper – Mark Batterson)

Eu as face un test si anume: ai 2 sportivi! Unul este super talentat iar altul este super pasionat si muncitor. Pe care dintre cei doi ai alege? Dupa alegere, ti-as spune ca dintre cei doi unul este Messi (talentat), iar celalalt este Ronaldo (mai mult muncitor decat talentat). Este evident ca ambii sunt mai mult decat completi, insa voiam sa accentuez un pic diferenta. Dupa cum se stie deja, ambii sunt cei mai mari jucatori ai lumii.

Iti imagineazi ce succes ar avea copilul tau daca ar avea atat talent, cat si pasiune? Aceasta este formula magica a campionilor care au ajuns departe in sportul pe care l-au practicat.

Iata ce trebuie sa inteleaga fiecare atlet despre conexiunea dintre talent si pasiune:

PASIUNEA (MUNCA) SI TALENTUL SUNT INRUDITE (CEL PUTIN, AR TREBUI SA FIE) :)

Copilul tau ar putea fi un sportiv uimitor, dar talentul atletic nu este suficient pentru a-si indeplini obiectivele.

Parerea mea este ca doar talentul s-ar putea sa-i dauneze. S-ar putea baza numai pe el, iar corpul trebuie lucrat tot timpul. La un moment dat se va intampla sa nu il mai ajute.

Cunosc multe cazuri de copii foarte talentati cand erau mici care acum nu mai fac sport sau sunt la un nivel foarte jos. Sau copii care sunt foarte talentati, dar nu au o etica buna de lucru si carora pare ca nu le pasa atat de mult de antrenamente. Daca opteaza pentru a sta acasa atunci cand are antrenamente, dar vrea sa mearga la meciuri ori competitii, asculta la mine... nu este pe drumul cel bun si nu are sanse de a reusi.

Pe de alta parte, daca copilul tau e pasionat, dar inca nu „detine” abilitatile necesare, atunci munca este singura cale spre succes. Copilul tau (si TU) trebuie sa renunte la perfectionism si sa se concentreze pe faptul ca pentru a avea succes, trebuie sa incerci si dai gres de MULTE ORI. Cum sa-ti ajuti copilul sa-si depaseasca tendintele perfectioniste? Am scris aici.

Ideea e una simpla: copilul tau s-ar putea sa nu fie grozav inca de la inceput in ceea ce-l pasioneaza si, in mod sigur, nu de fiecare data, dar asta nu inseamna ca in cele din urma nu va experimenta succesul.

Performanta cere pasiune si putere de munca. Talentul este AS-ul din maneca... ca sa spun asa, insa fara munca si pasiune nu poti ajunge la nivel inalt. In tot cazul, fara pasiune nu se poate face performanta, deoarece creierul nu-ti transmite acele impulsuri care sa te faca sa te trezesti super happy ca azi ai antrenament.

As putea sa compar si situatia in care copilul intra in clasa I stiind deja sa citeasca, sa socoteasca etc. Este evident ca orele nu-i mai capteaza atentia (pentru ca el le stie pe toate) si, asta in timp, s-ar putea sa-i dauneze.

Cum arata asta in sport? Sa ne imaginam: copilului tau ii place fotbalul, dar talentul nu este acolo... INCA. Cheia este sa-i permiti copilului tau oportunitatile de a-si dezvolta abilitatile si de a continua sa iubeasca jocul. Daca va continua sa lucreze din greu, abilitatile i-ar putea ajunge din urma pasiunea.

Deci, daca copilul tau e pasionat, dar nu talentat, nu renunta inca. Asigura-te ca se afla intr-un mediu in care invata sa iubeasca meciul si in care isi dezvolta abilitatile necesare.

Si inca ceva, doar pentru ca al tau copil este talentat, asta nu inseamna ca ar trebui sa continue cu sportul. Si, doar pentru ca al tau copil e pasionat si nu atat de talentat, nu inseamna ca trebuie sa renunte la acel sport.

• Daca copilul tau are pasiunea, poate dobandi abilitatile sportive. Dar daca copilul tau are talent, dar nu si dorinta de a juca, nu poate "invata" pasiunea.
• Daca copilul tau are talent, dar nu si pasiune, atunci probabil este timpul sa-l intrebi ce isi doreste cu adevarat sa faca. Ai putea fi surprins sa-i auzi raspunsul.

Iar pentru aceia dintre voi care se chinuiesc pentru ca ai lor copii sunt pasionati, dar nu atat de talentati, nu renuntati inca. Acea pasiune este cea care ii va ajuta sa lucreze din greu si sa-si dezvolte abilitatile care intr-o zi l-ar putea transforma intr-un talent real.

Pasiune adevarata exista atunci cand esti fericit ca esti pe teren indiferent ca este un meci important sau daca esti rezerva, ori esti la antrenament! :)

Observa-ti copilul, vorbeste cu el, ai rabdare si, mai ales, sustine-l indiferent de ce alegere face!

Alte articole utile despre parentingul sportiv si antrenamentul mental la tinerii sportivi gasesti in categoria MENTAL COACHING din blog.

Curiosi sa aflati mai multe? Urmariti-ma si pe pagina mea de Facebook, locul unde postez constant tot felul de chestii interesante.