Jucatorul de antrenament: de ce copilul tau sportiv straluceste la antrenamente, dar nu in competitii

Daca ar fi sa punem o eticheta pe una dintre cele mai frustrante situatii din sportul juvenil, „jucatorul de antrenament” ar fi sus pe lista.

Il vedeti si voi:

• la antrenamente e printre cei mai buni

• face exact ce i se cere

• castiga dueluri, timpi, puncte

• pare concentrat, prezent, implicat

Si totusi, vine competitia… si parca nu mai e acelasi copil. Nu e ca nu vrea. Nu e ca nu stie. Dar nu se mai vede.

Ce este, de fapt, „jucatorul de antrenament”?

Jucatorul de antrenament este copilul care functioneaza excelent intr-un mediu controlat, previzibil, familiar – antrenamentul – dar nu reuseste sa transfere acelasi nivel de performanta in competitie.

Nu vorbim despre lipsa de talent. Nu vorbim despre lene. Si, foarte important, nu vorbim despre un copil „slab” mental.

Vorbim despre un copil care:

• se simte in siguranta la antrenament

• stie ce urmeaza

• stie ce se asteapta de la el

• stie ca poate gresi fara consecinte majore

Competitia, in schimb, schimba complet datele problemei.

Cum se formeaza acest tipar?

De cele mai multe ori, nu apare peste noapte. Se construieste in timp, din mici experiente aparent banale.

Cateva contexte frecvente:

• copilul este laudat mai ales pentru cum se descurca la antrenamente

• i se spune des „stiu ca poti, ca la antrenament esti foarte bun”

• i se creeaza, fara intentie, ideea ca adevarata valoare e cea vazuta in siguranta

• greselile din competitie sunt mai vizibile, mai comentate, mai „dureroase”

Incet-incet, copilul invata ca:

„La antrenament sunt ok. In concurs e periculos.”

Care sunt cauzele cele mai intalnite?

Nu exista o singura cauza, ci un cumul. Iata cateva dintre cele mai frecvente:

1. Frica de greseala La antrenament, greseala e „de lucru”. In competitie, greseala pare „definitiva”. Pentru unii copii, diferenta asta apasa enorm.

2. Presiunea evaluarii

La concurs:

• sunt parintii in tribuna

• e antrenorul atent

• sunt rezultate, clasamente, medalii

Pentru copil, totul devine mult mai personal.

3. Nevoia de control - Antrenamentul este controlabil. Competitia este haotica.

Copiii care au nevoie mare de predictibilitate se pierd mai usor cand lucrurile nu ies „ca la antrenament”.

4. Identitatea de „cel bun la antrenament”

Unii copii ajung sa se defineasca astfel:

„Eu sunt bun la antrenament.”

Fara sa isi dea seama, competitia devine un loc unde isi pot pierde identitatea, nu unde o pot confirma.

5. Mesajele subtile din jur

Nu ce li se spune direct, ci ce simt:

• oftatul dupa o cursa slaba

• comparatiile

• expresii de genul „nu inteleg ce s-a intamplat”

Copiii simt mult mai mult decat credem.

Cum se diferentiaza de alti sportivi?

Jucatorul de antrenament: exceleaza in exercitii cunoscute, este disciplinat, constiincios, respecta indicatii, pare „sigur pe el” in mediul familiar

Dar in competitie: devine rigid sau prea prudent, evita riscul, se blocheaza mental, nu isi acceseaza automatismul

Spre deosebire de alti sportivi care poate nu stralucesc la antrenament, dar cresc in competitie, acest copil face exact invers.

De ce e important sa intelegem acest fenomen?

Pentru ca altfel copilul ajunge etichetat, parintele devine frustrat, antrenorul se enerveaza si increderea copilului scade

Si apare intrebarea dureroasa:

„Ce e in neregula cu el?”

De cele mai multe ori, raspunsul este simplu si greu in acelasi timp: nimic.

Este doar un copil care a invatat sa performeze intr-un context, dar nu in celalalt.

Un gand pentru parinti

Daca citind aceste randuri v-ati recunoscut copilul, stati putin cu asta. Fara concluzii rapide. Fara etichete.

Multi dintre noi, ca parinti, am trecut prin situatii similare – poate nu in sport, dar in alte zone ale vietii.
Stim cum e sa „stim” ca putem, dar sa nu ne iasa exact cand conteaza.

Iar sportul, cu toata frumusetea lui, scoate la suprafata exact aceste mecanisme.

Daca vreti sa intelegeti mai bine ce se intampla in mintea si emotiile copilului sportiv, „Manualul Parintelui de Copil Sportiv” este un ghid practic, scris din experienta reala, care va ajuta sa vedeti lucrurile mai clar si mai asezat – il gasiti aici: https://www.claudianicolae.ro/info/manualul-parintelui – si da, e scris inainte de inteligenta artificiala, deci are genul acela de informatii si nuante pe care nu le gasiti oriunde si nici la un click distanta.